|
REZOLUŢIE PRIVIND REÎNTREGIREA ROMÂNIEI
PRIMUL CONGRES MONDIAL AL REFUGIAŢILOR
ŞI DESCENDENŢILOR ACESTORA
DIN TERITORIILE ROMÂNEŞTI
OCUPATE DE IMPERIULSOVIETIC
30 iunie - 2 iulie 1995
IAŞI - ROMÂNIA
Convocarea Congresului sub deviza
Ne cheamă pământul strămoşesc!
s-a decis unanim la Conferinţa Naţională a Refugiaţilor,
Iaşi, 29 - 30 Octombrie 1994
Între 30 iunie şi 2 iulie 1995 s-a întrunit la Iaşi, în România, PRIMUL CONGRES MONDIAL AL REFUGAŢILOR ŞI DESCENDENŢILOR ACESTORA DIN TERITORIILE ROMÂNEŞTI OCUPATE DE IMPERIUL SOVIETIC în anii 1940, 1944 şi 1948.
Amputarea teritoriilor de răsărit ale României reprezintă consecinţa a două acte de dictat internaţional şi anume: Pactul Molotov-Ribbentrop (1939) şi înţelegerea de la Yalta (1945), înfăptuite prin violarea voinţei şi drepturilor poporului român.
Această nedreptate îşi are originea în ocuparea colonială a Basarabiei de către Imperiul Rus în 1812 şi a Bucovinei de către Imperiul Austriac în 1775.
Refugiaţii de dincolo de Prut şi din Nordul Ţării, provenind din Basarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţa, la care s-au adăugat şi cei din Transnistria, constituie segmentul populaţiei româneşti care a suferit cel mai mult din cauza războiului, a prigoanei comunisto-bolşevice şi a opresiunii regimurilor totalitare din fosta Uniune Sovietică şi din România.
În perioada de după cel de-al doilea Război Mondial, datorită dominaţiei imperiului sovietic, această populaţie nedreptăţită nu şi-a putut exprima punctul de vedere. Acum, participanţii la Congres, care au reprezentat cele peste un milion de persoane obligate să-şi părăsească pământul strămoşesc în urma agresiunii sovietice, şi-au făcut auzită în sfârşit vocea, aducându-şi contribuţia la acţiunile de lichidare a urmărilor comunismului şi de introducere a democraţiei în această parte a Europei.
Drept urmare:
Constatând că în urma evenimentelor care au avut loc în ultimii ani în centrul şi estul Europei - şi, mai ales, în urma destrămării imperiului sovietic - consecinţele Pactului Molotov-Ribbentrop şi ale înţelegerii de la Yalta au fost înlăturate pentru o serie de ţări, România ne beneficiind însă de repararea drepturilor ei grav încălcate;
Luând în considerare că în momentul invaziei din 1940 statele democrate ale lumi şi opinia publică mondială au condamnat amputarea gravă a unităţii naţionale a României;
Reamintind faptul că, prin Carta Atlanticului, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, cât şi celelalte state care au aderat ulterior la Cartă, au declarat, că nici o modificare teritorială din perioada celei de a doua Conflagraţii Mondiale, operată fără consultarea prealabilă a populaţiei, nu va fi recunoscută;
Constatând că Tratatul de Pace de la Paris din anul 1947 a fost semnat din partea României de către un guvern impus de puterea ocupantă sovietică şi că nu s-a respect angajamentul de consultare a românilor cu privire ta modificările teritoriale survenite;
Subliniind că Tratatul menţionat mai sus prevedea ca frontiera româno-sovietică să fie cea existentă la 1 ianuarie 1941, stabilită pe baza aşa zisului "acord al părţilor", şi că în realitate nu a fost vorba de nici un acord, ci de ultimatumurile sovietice din 26 şi 27 iunie 1940, care constituiau în fond o veritabilă declaraţie de război;
Precizând că în răspunsul guvernului român la acele ultimatumuri se arăta clar faptul că România nu cedează din punct de vedere juridic teritoriile româneşti, ci doar le evacuează sub aspect militar şi administrativ pentru a evita declanşarea războiului;
Având în vedere că Pactul Molotov-Ribbentrop a fost declarat nul şi neavenit ab initio chiar de către Sovietul Suprem al fostei URSS încă din Decembrie 1989;
Observând că în locul înlăturării consecinţelor şi nedreptăţilor comise s-au creat noi obstacole prin declararea independenţei Republicii Moldova şi recunoaşterea ei ca stat inclusiv de către Guvernul, Preşedinţia şi Parlamentul României;
Subliniind că autorităţile de la Chişinău au determinat o evoluţie contrară adevărului istoric şi principiilor dreptului internaţional prin eliminarea imnului naţional, prin consacrarea glotonimuiui "limba moldovenească" drept limbă oficială şi, de fapt, prin negarea sistematică a dreptului românilor la unitate naţională;
Constatând că astfel se produce o îndepărtare de la realizarea idealului naţional de reîntregire a naţiunii române, şi totodată, se acţionează pentru revenirea celor şase judeţe româneşti, care formează aşa-zisa Republică Moldova în fostul Imperiu Rus, numit în prezent Comunitatea Statelor Independente;
Având în vedere faptul că staţionarea în Transnistria a Armatei a XlV-a, inclusiv perspectiva de permanentizare a prezentei acesteia prin crearea unei baze militare ruseşti, potenţează caracterul ilegal şi nelegitim al tuturor actelor autorităţilor de ia Chişinău;
Subliniind că dreptul naţiunii române la unitate este indiscutabil, inalienabil şi imprescriptibil, iar Statul Român încă nu a făcut cunoscut lumii clar şi răspicat acest drept;
Reamintind că întregul proces de reîntregire se va desfăşura exclusiv pe cale paşnică, pe baza principiilor şi normelor dreptului internaţional, ale Cartei ONU, ale Actului Final de la Helsinki şi Cartei de la Paris, în contextul procesului actual şi de perspectivă al realizării unei Europe unite, prin receptarea autentică a valorilor democraţiei, pluralismului politic şi statului de drept, precum şi prin respectarea întocmai a drepturilor omului şi minorităţilor;
Constatând că asuprirea imperialistă rusă şi sovietică îndelungată a teritoriilor româneşti constituie un veritabil holocaust al românilor, prin distrugerile materiale şi spirituale cauzate naţiunii române, prin deznaţionalizarea sistematică a populaţiei române autohtone, precum şi prin deportările şi foametea organizată;
Faţă de cele de mai sus, noi, refugiaţii şi descendenţii acestora din teritoriile româneşti ocupate de fosta Uniune Sovietică întruniţi în Primul nostru Congres:
1. Cerem Statului Român, în calitate de mandatar al drepturilor naţiunii române: să declare lumii, prin Guvernul său, în mod clar şi răspicat, dreptul românilor (în special al celor din teritoriile temporar ocupate) la refacerea unităţii lor naţionale; să nu accepte în nici un fel erodarea în continuare a acestui drept şi să explice centrelor internaţionale de putere temeiul juridic al poziţiei sale, în baza reglementărilor internaţionale în vigoare;
2. Cerem Guvernului Român să declare că nici o acţiune a autorităţilor de la Chişinău sau a altor state, care este de natură să erodeze şi cu atât mai mult, să suprime dreptul la refacerea unităţii naţionale a românilor, nu este şi nu va fi legală şi nu poate fi opozabilă dreptului de reîntregire a României. Pentru acţiunile având natura celor precizate mai sus, autorii lor, în special autorităţile de Ia Chişinău şi Kiev, trebuie să aibă acordul prealabil al Statului Român, fiind vorba de un drept ce aparţine naţiunii române, iar Guvernul Român trebuie să facă cunoscut "urbi et orbi" acest punct de vedere;
3. Salutăm şi susţinem poziţia Parlamentului României care, în 1991 a declarat că în teritoriile ocupate ilegal de fosta URSS, ce fac parte din Ucraina, referendumul atunci preconizat nu are valabilitate şi că această chestiune va trebui soluţionată în mod paşnic, în spiritul prieteniei dintre poporul român şi cel ucrainean;
4. Respingem cu fermitate declararea expresă a existentei unei naţiuni moldoveneşti şi a unei limbi moldoveneşti, diferite de cele româneşti;
5. Sprijinim acţiunile patrioţilor români din toate teritoriile temporar ocupate şi susţinem lupta pentru libertate, dreptate şi reîntregire, desfăşurată de grupul de patrioţi în frunte cu Ilie Ilaşcu;.
6. Propunem candidatura unuia dintre cei mai proeminenţi combatanţi ai luptei de eliberare naţională din teritoriile româneşti ocupate, Ilie Ilaşcu, la Preşedinţia Republicii Moldova;
7. Cerem să se declare că dacă, printr-o nesăbuinţă, forţele antidemocratice din aşa-zisa Republică Moldova ar îndrăzni să organizeze un referendum în privinţa destinului naţiunii române sau a unei părţi din aceasta, o altfel de consultare nu va avea nici o valoare juridică sau politică fără participarea întregii naţiuni române, îndeosebi a celor peste un milion de refugiaţi, a sutelor de mii de deportaţi din teritoriile ocupate şi a descendenţilor acestora indiferent de domiciliul lor actual şi de originea lor etnică;
8. Sprijinim dezvoltarea legăturilor economice şi spirituale dintre România şi teritoriile temporar înstrăinate în vederea dinamizării procesului de renaştere naţională şi de reîntregire a României;
9. Cerem eliminarea de urgenţă a tuturor barierelor artificiale (politice, juridice, birocratice) care împiedică dezvoltarea firească a legăturilor economice şi spirituale dintre România şi teritoriile temporar înstrăinate;
10. Subliniem rolul important al întâi Stătătorului şi al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ca şi al Bisericii Unite cu Roma, care acţionează pentru unitatea spirituală a românilor veghind la păstrarea şi întărirea credinţei strămoşeşti, temelia dăinuirii noastre. Salutăm colaborarea frăţească întru Domnul cu Biserica Catolică şi cea Protestantă, Cultul Iudaic şi cel Islamic, precum şi cu celelalte culte din tara noastră, care sprijină idealul, de reîntregire naţională al românilor;
11. Cerem scoaterea Bisericii Ortodoxe din Basarabia de sub autoritatea Moscovei îndepărtarea piedicilor din calea funcţionării Mitropoliei Basarabiei - parte integrantă a Bisericii Ortodoxe Romane - precum şi reintrarea în drepturi a Mitropoliei Bucovinei;
12. Solicităm forurilor abilitate interne si internaţionale să acorde refugiaţilor din teritoriile româneşti ocupate de fosta URSS, statutul de refugiat, cu toate drepturile ce vor recurge de aici;
13. Cerem forurilor legislative, Guvernului şi Preşedinţiei României să promoveze legi şi acţiuni specifice privind protecţia şi asistenţa socială, precum şi măsuri reparatorii pentru refugiaţii din teritoriile ocupate;
14. Solicităm autorităţilor de resort simplificarea procedurii de acordare a cetăţeniei române persoanelor din teritoriile ocupate care optează pentru aceasta, precum şi înlesnirea circulaţiei între România şi aceste teritorii;
15. Cerem românilor din întreaga lume - şi în primul rând celor ce trăiesc în teritoriile legitime ale naţiunii române de până la 28 iunie 1940 - să se angajeze cu întreaga lor flinţă pentru împlinirea idealului naţional desăvârşit de generaţia glorioasă din 1918, ideal ştirbit de imperiul comunist rus şi să militeze pentru scopul final al luptei noastre: REÎNTREGIREA ROMÂNIEI;
16. Mandatăm prin acest Prim Congres Mondial al Refugiaţilor şi Descendenţilor Acestora din Teritoriile Româneşti Ocupate de Imperiul Sovietic, Consiliul Naţional al Reîntregirii să acţioneze în vederea realizării obiectivelor formulate de către participanţii la Congres să organizeze, să coordoneze şi să controleze aplicarea în practică a hotărârilor din prezenta Rezoluţie şi din celelalte documente adoptate de Congres, conlucrând în acest scop cu toate organizaţiile şi asociaţiile preocupate de problematica refugiaţilor, de reîntregirea Ţării şi de unitatea românilor de pretutindeni.
Document aprobat în unanimitate de Primul Congres Mondial al Refugiaţilor şi Descendenţilor Acestora din Teritoriile Româneşti Ocupate de Imperiul Sovietic.
Iaşi, 2 iulie 1995
|
