Port în suflet un sentiment de admiraţie sui generis faţă de patru fii ai Basarabiei: Bogdan Petriceicu Haşdeu, Constantin Stere, Antonie Plămădeală şi Alexandru Budişteanu. Din motive diferite, desigur. Pentru mine aceste mari personalităţi reprezintă un etalon de performanţă profesională. Un model de  integrare a creativităţii  basarabene  în structura  civilizaţiei  româneşti şi universale.

Ori de câte ori  am fericita ocazie să-l văd,  să-l ascult pe Alexandru Budişteanu, îmi întăreşte convingerea: iată un fenomen excepţional! Un diplomat autentic, la propriu şi la figurat. Un cunoscător perfect de limbi străine. Un arhitect excelent şi  inginer vizionar. Un om de ştiinţă şi cultură. Un potenţial lider politic. E poate unica personalitate pe care am cunoscut-o  în viaţă  mea fără  sa-i detectez  o cât de mică lacună, comportamentală sau profesională.  De invidiat! Sincer şi frumos.

Spaţiul nu-mi permite să-mi ilustrez afirmaţiile. De aceea le sugerez tinerilor basarabeni, porniţi pe lungul şi extenuantul drum al cunoaşterii, să facă rost de  un Curriculum Vitae al domnului Alexandru Budişteanu. Să-l studieze  atent pentru a se convinge  că poţi  fi mereu învingător în lupta vieţii debarasându-te de complexele noastre regionale.

Alexandru Budişteanu, contemporanul nostru, va marca, în august 2008, o frumoasă aniversare. Mi-aşi dori ca în următorii zece ani ai vieţii sale să devină doctor Honoris Cauza al tuturor universităţilor din ţinutul dintre Nistru şi Prut, Preşedinte al Academiei şi, la cererea  noastră, a basarabenilor, Preşedinte de Ţară  la Chişinău. Ar avea de câştigat doar Basarabia noastră eternă... 

Mircea Druc,

Ex prim ministru al R. Moldova 

Bucureşti, iulie 2008