"Domnul Druc s-a reîntors la Chişinău cu fruntea sus"

Referendumului unional – un „NU” categoric!

Mircea Druc, Primul Ministru al Guvernului Republicii Moldova, alături de toți cei ce conduc astăzi destinele republicii, s-a deplasat în nord. Acolo unde, după spusele domniei sale, există cea mai mare opoziție. Nu numai din partea celor trimiși în parlament de locuitorii acestor meleaguri, ci și din partea a însăși nordicilor noștri.

A fost o opțiune care a reconfirmat predilecția Primului Ministru pentru zonele fierbinți ale țărișoarei noastre. A fost, poate, o bătălie cu un singur cîștigător: Moldova.

Domnul Druc s-a reîntors la Chișinău cu fruntea sus. Mulți dintre interlocutorii săi au plecat ochii. Dar dl. Prim-ministru n-a revenit în biroul său de lucru ca un învingător. Și nici cei care au înțeles, în ultimul ceas, sensurile zbaterilor noastre de astăzi, n-au rămas rușinați. Ba, dimpotrivă, au redescoperit că sunt fiice și fii ai acestui pământ, care s-a numit, se numește și va rămâne în veci Moldova.            

Vizita de lucru a Primului Ministru în raionul Briceni a debutat în spiritul celor mai vechi tradiții moldovenești. Într-o atmosferă în care Bricenii au regăsit străvechiul obicei – ca în momentele de restriște, ca cele pe care le trăim acum, poporul să țină sfat cu cei  ce-i vorbesc graiul, ce-i împărtășesc credința străină, ce gîndesc ca el, ce trăiesc ca el și la nevoie, știu să stea stavilă oricăror vicisitudini. Aceștea sunt cei pe care i-au ales, pe care îi vor, sunt cei ce nu vor trăda niciodată Moldova.            

Au fost însă și asperități. Asprimi izvorâte din neajunsurile cotidiene. De ce nu avem, de ce Guvernul nu face, până când o să mai suferim… Împreună, oamenii, Primul Ministru, aleșii poporului au găsit răspunsuri la toate.

*  *  *           

Primii au fost oamenii în halate albe. Medicii, cadrele medii sanitare, întregul personal al spitalului raional central din orășelul Briceni. Devotamentul lor față de bolnavi a fost prezent și la întîlnirea cu Primul Ministru. Ei au fost și sunt alături de țară. Lipsurile moștenite au rămas. Nevoia de aparatură, de medicamente a fost și este încă. Dar oamenii înțeleg și vor să nu mai fie așa. Dar știu că pentru a obține o sănătate fizică normală trebuie, înainte de orice, să avem o sănătate morală, psihică, națională. A fost, poate, cea mai elocventă demonstrație a unei dăruiri totale, necondiționate față de cauza noastră.             

Prezența Primului Ministru într-o unitate spitalicească a fost determinată de o realitate trecută multă vreme sub tăcere. Iată că astăzi Primul Ministru și, prin domnia sa, Guvernul, dorește să știm adevărul – natalitatea este sub nivelul înregistrat nu numai la noi în republică, ci și în întreaga uniune, mortalitatea infantilă depășește numărul noilor născuți, iar media de viață care în țările civilizate trece de 70 de ani, la noi este de doar 63 de ani. A ieșit dintr-o stare situația, au subliniat atât medicii, cât și, cu deosebire, Primul Ministru, înseamnă a edifica o societate prosperă, capabilă să asigure omului condiții optime de muncă și de viață.                      

Larga, Drepcăuți, Tețcani, Corjeuți sunt câteva dintre localitățile vizitate de Primul Ministru, dl. Mircea Druc în raionul Briceni. Sunt așezări cu oameni harnici, gospodari care știu să lucreze pămîntul, să crească vite, dar să și construiască pentru ziua de mâine. Aici există o sală de sport și o grădiniță cu dotări demne de invidiat. Tot aici, mai exact la Larga, este și o școală de muzică ce funcționează în afara programului școlar și are valoare de unicat.

Pentru prima dată dl. Mircea Druc a expus în fața sătenilor o parte din programul Guvernului de implementare a unor tehnologii moderne în întreprinderi mici și mijlocii de prelucrare a produselor agroalimentare, de retehnologizare a celor existente, program menit să înlăture pierderile în manipularea și transportul materiilor prime. Mai mult transpunerea în fapt a acestui program va determina oprirea exodului tinerilor spre oraș prin crearea unor locuri de muncă în vetrele satelor. Dincolo de toate acestea important este că pe rodul muncii lor oamenii vor cîștiga prin prelucrarea mai mult, ceea ce devine determinant în ridicarea nivelului nostru de trai. Premisele necesare au fost deja create: Guvernul scuteşte de impozite pe timp de cinci ani pe crescătorii de animale şi pe cei ce prelucrează materia primă rezultată din zootehnie şi le acordă facilităţi importante în asigurarea cu furaje.

După cum a subliniat Primul Ministru, la întîlnirile cu localnicii, nu depinde decît de oameni ca programul Guvernului să devină o realitate. Strîns legat de acesta este şi programul de gazificare, pentru care executivul republicii a încheiat deja contracte cu furnizori de gaze şi de conducte de aducţiune. S-a dat startul, a spus şeful Guvernului, într-o competiţie în care factorul timp, cel de competenţe şi cel economic vor ieşi învingători, iar lucrul cel mai important este că totul să fie făcut nu de azi pe mâine.  

La Teţcani, unde a avut loc un dialog viu între Primul Ministru, Mircea Druc, şi zootehnişti, conlocuitori ucraineni care formează majoritate a populaţiei din sat au decis să participe la referendum. Cu toate acestea, ei au solicitat d-lui Druc să-şi spună părerea despre acest act ilegal hotărât de Moscova, peste voinţa poporului moldovenesc. Domnia sa a arătat că în acest sens decizia ucrainenilor din Teţcani trebuie să ţină seama de legile republicii. 

Corolarul vizitei de două zile a Primului Ministru, Mircea Druc, în Briceni, l-a constituit întîlnirea cu preşedinţii Sovietelor de deputaţi ai poporului, conducători de unităţi agricole, industriale, social-culturale din acest raion. Ca şi în dialogurile purtate cu gospodarii satelor, şi de data aceasta premierul nostru a făcut o amplă analiză a realităţilor din viaţa social-politică şi economică a republicii.  În opinia sa, organele alese ale conducerii republicii, în  loc să fie lăsate a lucra pentru ţară, sînt supuse unor atacuri permanent avînd ca unic scop căderea Primului Guvern cu adevărat al poporului, fapt care ar atrage după sin şi dizolvarea parlamentului. Primul Ministru nu convine pentru că nu este comunist, parlamentul nu convine pentru că a vota împotriva referendumului.

Acestea sunt marele noastre păcate, reproşate de centru: vrem să fim liberi într-o ţară suverană. Dar Moscova nu vrea să înţeleagă că noi, ca şi alte republicii, vom continua colaborarea pe orizontală, şi nu prin Kremlin. Am încheiat, a continuat dl Mircea Druc, dublul tratat – politic şi economic, cu marea Rusie. Avem acorduri de colaborarea cu alte republicii, în perspectivă, trebuie să vedem conlucrarea cu lumea nu numai spre răsărit, ci spre întreaga Europă.

Sîntem ţară europeană, dar fără o colaborare directă, fără o economie de piaţă autentică, fără a traversa într-un timp cât mai scurt, perioada de tranziţie în care ne aflăm, nu vom putea intra cu adevărat în Europa. Suntem într-un moment în care orice întârziere ar atrage după sine imposibilitatea reconstruirii, însănătoşirii economiei naţionale. Pierderile republicii se ridică la două miliarde ruble anual din cauza exportului de materii prime în stare naturală. Este o situaţie pe care nu o mai putem tolera. Pentru aceasta este necesar să ne apucăm imediat de lucru, a zis, dânsul. Dar tot atât de important este că Moldova suverană nu are control naţional nici asupra operaţiunilor de import-export, nici asupra vămii. Acestor neajunsuri li se adaugă cele legate de furturi, de adevărata mafie ce a acţionat nestingherit.

Acordăm scutiri de impozite pe termen de cinci ani pentru producători de materiale de construcţii. Vom crea fondul primarilor pentru ca tinerii căsătoriţi să nu primească doar costume, inele sau pantofi, ci lot de pământ şi materiale pentru a-şi înălţa casa de la temelie până la acoperiş. Este cam tot ce a făcut Guvernul. Acum totul depinde de „măria sa producătorul”. Şi sunt convins - a încheiat domnia sa, - că Bricenii au oameni care vor ştii să iasă pe piaţa liberă cu produse competitive.

Având în faţă un auditoriu format în marea lui majoritate din specialişti, cum era şi firesc, întrebările au curs din toate părţile. S-a insistat în special asupra necesităţii elaborării unei legislaţii adecvate. În răspunsurile sale Premierul a evidenţiat că unul dintre imperativele momentului este de a înţelege că vremea partidului unic a trecut. Astăzi partidele trebuie să facă politică, parlamentul – să promulge legi, executivul să le pună în aplicare, iar agenţii comerciali să contribuie fiecare în sectorul său de activitate la redresarea grabnică a economiei.            

Edineţ -  unul dintre punctele strategice. În acest raion Premierul a fost oaspete al pomicultorilor şi al constructorilor din localitatea Cuconeştii Noi, al intelectualilor din Zăbriceni, al celor ce lucrează în industria laptelui din Cupcini. La Cuconeştii Noi pomicultorii au încasat anul trecut 6 milioane ruble din vânzările de fructe şi s-a dovedit o dată în plus că dincolo de hotarele raionului nu trebuie să mai treacă nimic neprelucrat. Cel mai simplu calcul economic demonstrează: sub forme de conserve câştigul ar fi fost cu mult mai mare, piaţa ar fi fost îndestulată iar schimburile în contrapartidă de mărfuri ar fi contribuit la o mai bună aprovizionare cu bunuri de larg consum a satelor. 

Combinatul de industrializare a laptelui din Cupcinii este un colos care înghite o mare cantitate de materie primă. Apropiata concurenţă a fabricilor mici poate lipsi întreprinderea de lapte. Oamenii de aici ştiu acest lucru şi au în vedere soluţii, cum ar fi interesarea micilor producători, prin ridicarea preţului de achiziţie, prezentarea produselor în ambalaje cu un design mai plăcut. Dl. Mircea Druc a afirmat că în condiţiile economiei de piaţă producătorilor li se acordă toată libertatea, mai mult - a sugerat chiar crearea unor ferme proprii şi stimularea pe diverse căi a crescătorilor de animale în schimbul laptelui.            

Zăbriceni, locul unde dl Mircea Druc a revenit după 34 de ani în mijlocul foştilor dascăli, al foştilor colegi. A fost un moment cu mare încărcătură emoţională în care fostul elev Mircea Druc, dascălii acum ieşiţi la pensie, au rostit cuvinte izvorâte din inimă.            

La Ocniţa dl. Mircea Druc a reiterat în faţa unui auditoriu compus din şefi de direcţii şi de servicii din raion principalele trăsături ale fenomenului din republică.            

Vorbind despre referendum, calificându-l drept o încercare a unui imperiu, aflat în agonie de a-şi menţine privilegiile, Premierul a relevat că această zbatere este în chiar detrimentul Rusiei, care s-a pronunţat pentru suveranitate, numai că P.C.U.S. nu vrea să înţeleagă acest lucru. Perestroika a fost definită ca o tentativă de a salva ceea ce nu mai poate fi salvat, o tentativă de a veni în întâmpinarea unor evenimente posibile, de a anticipa o revoluţie de jos în sus, cum a fost cea din Polonia. Numai că republicile au luat Perestroika în serios. Dar Moscova le-a trădat. A trădat şi Gorbaciov. Însă Gorbaciov l-a sacrificat pe Elţîn, în locul lui Ligaciov, pe Şatalin în locul lui Rîjkov etc.  

În Lituania s-a apelat la forţa militară. În locul Vilniusului putea fi Chişinăul, numai că aici n-ar fi murit 12 oameni, ci, poate 12 mii. În Basarabia sunt 3,5 milioane de moldoveni. Mai sânt însă încă alte 12 milioane de moldoveni români. Nu transilvăneni, nu munteni, nu olteni, ci pur şi simplu moldoveni. În 1940 un milion de moldoveni basarabeni au emigrat. Dintre aceştia mai sânt în viaţă aproximativ 600 de mii. Mai sunt şi moldovenii deportaţi. Oare acestora, le-am putea interzice să se pronunţe asupra viitorului Moldovei?            

La sfârşitul alocuţiunii nu s-au pus întrebări. Ceea ce trebuia să se înţeleagă, s-a înţeles: Moldova este suverană şi, în prietenie cu toţi conlocuitori va rămâne suverană. S-a dus vremea „dreptului la muncă”. Au sosit timpurile „drepturile la proprietate”. Şi când o Constituţie, ca a noastră îţi garantează acest drept, nimeni nu ţi-l poate lua. Iar în Legea cu privire la cetăţeni, locuitorii ţărişoarei noastre nu sunt ruşi, ucraineni, evrei, găgăuzi, bulgari, ci „cetăţeni ai Republicii Moldova”, fără faimoasa viză de reşedinţă.            

90 la sută din populaţia raionului Donduşeni s-a pronunţat împotriva referendumului. Să reţinem că printre aceştia se află mulţi dintre cei 22 la sută dintre nemoldovenii care locuiesc în zonă, precum şi comuniştii organizaţiei raionale a partidului comunist care s-au disociat în corpore de hotărârea C.C. de participarea la referendum. Ei au optat pentru suveranitatea Moldovei.            

 Domnul Mircea Druc a fost întâmpinat cu aplauze cum i-au fost subliniate cu aplauze şi spusele. În alocuţiunea Primului Ministru n-au fost noutăţi, a fost reliefată, în schimb, bucuria că încă un raion a dovedit maturitate politică, că alte mii de oameni vor rosti un „nu” categoric în ziua de duminică 17 martie.            

Vizita de lucru a Primului Ministru în raioanele din nordul republicii a deputat cu reţineri în faţa unor auditorii circumspecte. Din păcate, prea des, cu prea multă vehemenţă, a fost invocată, lipsa mărfurilor de pe piaţă. Oamenii demonstrând că nu au înţeles semnificaţia politică a momentului istoric prin care trece Moldova, că aceste lipsuri sînt, în fond, tot o manevră a Centrului, care exercită presiuni de tot felul. Nu a fost însă o caracteristică generală, pentru că au fost şi localităţi, ai căror trăitori şi-au exprimat deschis ataşamentul faţă de parlament, de Preşedinte şi Guvern. 

Programul Guvernului de redresare economică a fost însuşit de toţi cei care Premierul Moldovei s-a întâlnit. Cunoscându-i pe harnicii gospodari din nord, putem afirma, fără teamă de a greşi, că Guvernul nu a greşit alegând anume acest raioane pentru a pune în operă o parte din programul său. 

Vitalia PAVLICENCO, Fătu OPREA

Moldova – pres, sâmbătă, 16 martie, 1991