Europa văzută de dincolo de Prut

"Idealul nostru este reintegrarea în Europa"

Interviu cu Dl. Mircea Druc, prim-ministru al Republicii Moldova, consemnat de Pavel Coruţ 

P.C. – Domnule prim-ministru, vă rog să aveţi amabilitatea să începem interviul cu o problemă economică, deoarece este ştiut că viaţa unui popor depinde hotărâtor de economia sa naţională. Ca atare, vă rugăm să ne spuneţi câteva cuvinte privind situaţia şi perspectivele economiei Republicii Moldova.

M.D. – Totdeauna am sperat şi am tins către o perspectivă în context unional. Ce s-a întâmplat cu ceilalţi, s-a întâmplat şi cu noi. Nu putem rezolva problemele fără ceilalţi. Cum vor ieşi din încurcătură balticii, caucazienii, Rusia, Ucraina, Bielorusia, aşa vom face şi noi. Acum toate ţările declară, una după alta, în lanţ, suveranitate. Suveranitate declarăm desigur, dar ea se cere obţinută şi menţinută. Am decis şi declarat că, indiferent ce vor face ceilalţi, noi vom merge către economia de piaţă.  

Idealul nostru este reîntoarcerea, revenirea, reintegrarea în Europa. Vrem să ne mişcăm liberi! Am luat în serios declaraţiile oamenilor politici referitoare la “casa noastră comună europeană.” Unii văd în această noţiune un truc politic dar noi credem şi vrem să fie cu adevărat o casă europeană comună, de la Atlantic la Urali.

P.C. – Desigur, este un vis foarte frumos.

M.D. – Viitorul este jalonat de coordonate principale cum ar fi: economia de piaţă, suveranitatea statală, autonomie, colaborarea pe orizontală cu toate ţările care vor ieşi din încercuire – încercuire la propriu şi la figurat – cu Rusia, Estonia, Ucraina, cu celelalte ţări din Uniune, cu toate ţările Europei. Trebuie să ne mişcăm repede, să deschidem linii aeriene la Frankfurt am Mein, Bucureşti, Tel-Aviv, Istanbul. Să obţinem suveranitatea deplină, de jure şi de facto.

P.C. – Aţi adoptat o anumită strategie?

M.D. - Am adoptat strategia întreprinderilor mici şi medii, luând ca model regiunile Piemonte şi Marche din centrul Italiei. Încercăm să învăţăm din experienţa Elveţiei şi Israelului. Suntem deschişi către toată lumea şi sperăm că partenerii îşi vor da seama de avantajele ofertelor pe care le facem. Suntem oneşti, nu umblăm cu cerşitul la porţi, nu avem nevoie de compătimire sau de ajutor, vrem să colaborăm pe baze reciproc avantajoase! Noi ne-am învăţat cu sărăcia şi nu ne este frică de o situaţie şi mai rea! Niciodată, însă, istoria nu a fost atât de avantajoasă, de favorabilă poporului nostru ca acum. În primul rând suntem foarte mulţi, indicii demografici sunt foarte favorabili, avem dorinţă de muncă şi afirmare.

P.C. – Domnule prim-ministru, vă apreciez optimismul cu care abordaţi problema. Desigur, poporul moldovean reprezintă o forţă...

M.D. – După cum ştiţi, Moldova are 5 milioane de locuitori: moldoveni, ruşi, ucraineni, găgăuzi, evrei, bulgari. Suntem o ţară de talie europeană şi am ales modelul european de dezvoltare de tip, să zicem, danez, olandez, belgian.

P.C. - Este o concepţie nouă, originală. Mult timp s-a considerat că un popor de 5 milioane nu poate fi un partener de colaborare cu state mari de talia Angliei, Franţei şi altora asemenea lor.

M.D. – Nu se cunoaşte încă puterea economică a Moldovei. Avem obiective economice puternice, complexe agricole deosebite.

P.C. – Puneţi mari speranţe în întreprinderile mixte?

M.D. – În primul rând ne alegem modelul întreprinderilor mici şi medii. Apoi legiferăm toate formele de proprietate, absolut toate formele de proprietatem asigurând o economie normală, adică de piaţă. Una din strategiile noastre o constituie întreprinderile mixte, deoarece pe de o parte învăţăm de la parteneri iar pe altă parte, în anumite situaţii, partenerii impulsionează realizarea investiţiilor. Am lucrat şi discutat cu mulţi parteneri externi învăţând multe cu privire la eficienţa muncii.

P.C. – Noi avem deja o experienţă în domeniul întreprinderilor mixte, parţial pozitivă, parţial negativă. Am remarcat că unii investitori străini au tendinţa de a aborda domeniile cu profit imediat sau realizabil în timp scurt şi mai puţin pe cele în care amortizările durează mult timp.

M.D.- Aşa trebuie să fie fiecare om, să-şi cunoască interesele sale. Noi avem interesele noastre şi vrem să obţinem investiţii în industria prelucrătoare, farmaceutică. Avem nevoie de investitori şi e bine dacă sunt interesaţi. Ce înseamnă economie de piaţă? Interes reciproc, avantaj reciproc! Cine nu rezistă dă faliment!

P.C. Am remarcat că turismul din Moldova are încă mari posibilităţi de dezvoltare.

M.D. - Este foarte modest, aproape nu există. Am creat Departamentul Turismului punând în fruntea acestuia un om foarte competent. Urmărim privatizarea lui şi transformarea într-o puternică ramură a economiei naţionale.

P.C.- Am înţeles că lucraţi la modificarea legislaţiei, pentru a da un cadru legal reformelor preconizate.

M.D. - Da, încă nu avem o legislaţie economică corespunzătoare, nici experienţa necesară, mai ales în domeniul turismului. Multe ţări au venituri deosebite din turism.

P.C. - Am remarcat deja din cele expuse de dumneavoastră câteva domenii în care aşteptaţi investitori, inclusiv din România.

M.D. - Aşteptăm 100 de întreprinderi mixte din toate domeniile: industrie alimentară – tot omul trebuie să mănânce, nu-i aşa? – industria confecţiilor şi îmbrăcămintei, industria materialelor de construcţii, industria farmaceutică, industria cosmetică. Toate acestea servesc omului şi să trecem la industrii de vârf! 

P.C. - Domnule prim-ministru, nu ştiu dacă am înţeles bine, dar, datorită poziţiei, aş zice strategice, a Moldovei, ţara dumneavoastră poate juca un mare rol de legătură între est şi vest prin firme de comision.

M.D. - Noi dăm prioritate producătorului, omului care face ceva concret. În primul rând avem nevoie de “homo faber” şi apoi de comisionari. Întâi să producem apoi comercianţii pot să ajungă până la Oceanul Pacific. La noi sunt posibilităţi nebănuite de nici un investitor.

P.C. – Este o concepţie deosebit de interesantă. Ne vom strădui să o facem cunoscută investitorilor din România şi întreaga Europă. O ultimă întrebare: Ce doriţi dumneavoastră României?

M.D. - Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie? În concret: să obţină clauza naţiunii celei mai favorizate, să fie admisă cât mai repede în comunitatea europeană,  să înregistreze un standard de viaţă european.

P.C. - Vă mulţumim foarte mult şi vă urăm mari succese în activitate. 

Pavel Coruţ.

Mileniul III. Europa Nova - Revistă de prognoză economică,  politică şi culturală, nr. 5, septembrie 1990